vineri, 15 ianuarie 2010
Mergem inainte
Lucrurile merg bine :) Noi suntem ok; bineinteles, cu micile mele suparari, uneori :p Si atunci o luam de la capat si iar discutam aceleasi chestii:) Uneori, nu-mi vine sa cred cum se pot rezolva lucrurile, chiar daca suntem la distanta. Parca ar veni de la sine. Planuiesc sa-l fac sa vina la mine de 1 mai. Surse din exterior vor sa-l cunoasca si apoi sa ma lase pe mine sa ma duc la el. Puiul meu stie asta si a inteles teama adultilor din jurul meu :) Chiar am discutat intr-o seara, despre cum putem rezista impreuna, desi suntem asa departe, ca distanta. Si culmea, ca ambii am dat aceleasi raspunsuri prietenilor. "Totul este usor daca vorbesti deschis, comunici, il intelegi pe cel de langa tine, mergi pe incredere si spui direct ce nu-ti convine sau ce iti place, daca stii sa pui la punct anumite lucruri, daca faci pacturi pentru ca relatia sa mearga inainte" mi-a spus. El este linistit si impacat cu sine insusi, in relatia asta; eu, la fel :) Si atunci? Ca exista pareri si pareri si toti imi spun sa nu ma atasez de el pentru ca este departe si viitorul este nesigur, e partea a doua. Ambii ne-am asumat un risc in momentul cand am intrat in relatia asta. Partea cea mai frumoasa este ca totul vine de la sine si nu e nevoie sa ne gandim ce anume sa facem pentru a vorbi lucrul ala sau celalalt. Pur si simplu, incepem sa dezvoltam o idee pe tema respectiva. Dap, pe undeva, multi sunt impotriva, dar eu merg pana la capat, indiferent unde ar fi acesta. De ce? Pentru ca deja m-am implicat in relatia asta si pentru ca in fiecare zi, am un motiv sa rad sau sa zambesc; in fiecare dimineata si seara:) Pentru ca el m-a invatat sa iubesc dincolo de aparente si, chiar daca nu e perfect, este ce mi-am dorit mereu pentru mine: un pic de liniste, o frantura de zambet, clipe de armonie si ore intregi de rasete:) Stie sa ma faca sa-mi treaca o suparare, fie ea si infantila; ma face sa rad si isi modifica vocea la telefon, gasind mereu un pretext pentru a-mi trece orice sentiment negativ :) Uneori ma indoiesc de faptul ca ii sunt draga, desi am aflat raspunsul la intrebarea asta. Si totusi, oare chiar tine la mine? Am nevoie de pareri, din exterior lucrurile se vad altfel:)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
Trebuie sa ai mult curaj ca sa faci fata unei relatii la distanta. Cred ca e cel mai dificil tip de relatie. E greu sa fii departe de persoana pe care o iubesti, dar...uneori distanta apropie si mai mult doua persoane.
Succes si iubiti-va mult. :)
E f greu, intr-adevar. Si uneori ai senzatia ca vorbesti singura si te implici doar tu.......Dar ma incurajez singura si sper sa fie mai bine, intr-o zi :) Ms mult :* Sper sa ne iasa in final:)
Nu cunosc detaliile, dar te întreb: de ce ai senzaţia că uneori vorbeşti singură şi că doar tu te implici?
Am avut şi eu aceeaşi senzaţie la un moment dat şi nu s-a sfârşit bine... Sper să nu fie şi cazul tău.
emma-pentru ca eu sunt momente in care doar eu ma implic si il caut :) probabil ca sunt putin egoista si vreau totul pentru mine si nu il inteleg suficient:) din cauza job-ului, nu are prea mult timp pe parcurusul zilei si vorbim mai mult seara:) din fericire, de fiecara data cand ii spun asta, imi explica de ce nu a putut vorbi in momentul X sau de ce nu mi-a dat nici un mesaj in ziua respectiva.....eu vreau ca totul sa-mi apartina, sunt mai posesiva si vreau ca mereu cand dau un mesaj, sa mi se raspunda imediat sau cat mai repede; doar ca sunt zile in care astept un raspuns la un mesaj din partea lui si nimic....si uneori simt ca eu ma implic total si el doar primeste....si daca ii spun ca nu-i pasa de mine, se supara, il deranjeaza.....
Ce-mi explici tu îmi este foarte cunoscut, believe me.
Oricât ai fi de ocupat, găseşti un minut liber pentru a trimite un mesaj persoanei iubite.
Nu eşti deloc egoistă, e normal să-ţi doreşti asta.
uneori barbatii sunt mai distanti, tin foarte mult la intimitatea lor, la spatiul lor si de aceea incearca sa se impuna in acest aspect si iti raspunde mai greu. Te iubeste, dar in felul lui, nu asa cum vrei tu.
emma-intr-un fel, ai dreptate...dar uneori ne luam cu treaba sau suntem prea obositi.....s-a rezolvat, in final:) am obiceiul sa fiu rasfatata cam mult, in unele momente:P
alecs-ai dreptate :) la cat de infantila am fost uneori, ma mir ca mai este inca langa mine :) imi place sa stiu tot si poate are impresia ca ii invadez spatiul. Chiar aveam nevoie si de parerea unui barbat:) Multumesc! :)
Trimiteți un comentariu