marți, 18 noiembrie 2008

Doar iubire

Stii, eu sunt aici........Am fost mereu, dar poate tu nu m-ai vazut.........Sau poate eu nu te-am zarit.....Sau poate......Poate am trecut amandoi, unul pe langa altul fara sa ne dam seama, fara sa stim ca existam unul pentru celalalt.....E ciudat cum ne aduce viata asta impreuna,nu? Ieri nu eram pe nicaieri, azi sunt peste tot.....Stiu ca zambesti, o simt fara sa-mi spui sau sa ma privesti. E pur si simplu modul nostru special de a comunica cu sentimentele ce ne inunda trupul........Asemeni unui copil ce rade cand simte iubirea mamei lui......Poate asa suntem si noi si inca nu avem curajul sa ridicam ochii din pamant pentru a ne privi sufletul......Poate e prea devreme, poate e prea tarziu.....Oare vreodata vom sti ce se intampla cu noi? Vom avea curaj sa ne vorbim cu inima stransa in pumnul cel mic, intocmai ca al unui copil?
Stii, eu inca zambesc........Sper ca si tu faci la fel.......

luni, 17 noiembrie 2008

Mi-e dor, imi lipsesti.....si nu mai stiu cum sa spun asta....

Stii cat imi e de dor? Stii cat mi-ai lipsit in momentele grele din viata? Stii cate griji mi-am facut pentru tine? Cate lacrimi am varsat gandindu-ma doar la tine? Poate nu vei sti niciodata asta, nu vei afla sau poate……..intr-o zi imi vei descoperi inima……..poate…….
Imi lipsesti in fiecare secunda, mi-e dor de tine, mi-e dor sa rad, sa zambesc, sa vad viata in culori vesele, sa stiu ca am si eu pe lumea asta, un inger pazitor…..Ca, in ciuda tuturor poate cineva ma iubeste si pe mine…Pare ca cersesc iubirea ta sau a altora, dar ce sa fac cu ce simt in sufletul meu? Cui sa strig singuratatea mea? Tuturor si totusi, nimanui…….
Stii……….multi cred ca sunt doar un copil la cei 19 ani ai mei (neimpliniti inca) insa inima mea este cea a unei femei mature care viseaza la siguranta, increderea, protectia ta…….Ma intreb daca e prea mult sa-ti “cersesc” un strop de iubire…….Poate ca multi ar raspunde afirmativ la dorinta mea inocenta………Lasa-ma, te rog, sa cred, ca tu esti altfel…..Ca stii sa iubesti oamenii in cel mai pur mod posibil, cu defecte si calitati, cu zambet si tristete, cu momente in care tot ce au nevoie este sa-i tii strans la piept pentru a lacrima linistiti in bratele tale………….Permite-le sa gaseasca in tine omul potrivit pentru ei……Lasa-i sa te iubeasca asa cum stiu ei mai frumos……Nu fugi, nu-ti vor face nici un rau; nu ar putea…..Iubirea ar pune stapanire pe toti…..Ramai vesnic un adult cu suflet de copil……..Toate acestea sunt sentimentele ratacite ale unui suflet inocent……
Pentru ca mi-e dor…..Mi-e dor de tine………Si atat…………

sâmbătă, 8 noiembrie 2008

Dor, tristete, durere............

Azi-dimineata hotarasem sa o pastrez pe Puppy, catelusa gasita ieri pe strada, dar, in seara asta am realizat ca nu am nici timp, nici spatiu sa o pot creste..........Vroiam sa o tin pana se face mare, pana in primavara, insa...........Nu pot. Pur si simplu. Ma doare sa o daruiesc altcuiva, a trecut putin timp de cand o am si m-am atasat atat de mult deja................Uneori, imi pare rau ca locuiesc la bloc si nu pot avea un cutu de talie mare si de paza, asa cum mi-am dorit intotdeauna......Parca simt cum se rupe ceva din mine odata cu ea.........E a doua oara cand pierd un caine.......Prima data a fost o catea de pe strada, pe care am adoptat-o si a stat la bunicii mei pe strada 8 ani de zile..........A fost singurul prieten ce nu m-a tradat niciodata........Si acum, pierd un al doilea prieten.................Urasc viata asta, uneori........

vineri, 7 noiembrie 2008

Puppy

Azi-dimineata m-am trezit cu o minune in casa: un puiut de catel, rottweiler, de o luna de zile, ce tremura din cap pana in picioare. A gasit-o sora mea pe strada, langa roata unei masini, plangea de zor. I s-a facut mila de ea si a luat-o acasa. E o dulceata :X Se pare ca cineva a avut grija de ea si apoi a lasat-o pe strada; e curata, fara purici, arata bine si e ffffffff jucausa. Eu as da orice sa o pastrez, dar un rottweiler la bloc e destul de dificil de crescut. Plus, ca eu am deja o pereche de perusi si o zebra australiana. Acum, incerc sa o dau cuiva care are curte :) Pana atunci, o tin eu :D

http://i37.tinypic.com/16iz2a8.jpg

http://i37.tinypic.com/2j5mfcy.jpg


http://i36.tinypic.com/2cnbexh.jpg

http://i37.tinypic.com/2r7r8dw.jpg

http://i35.tinypic.com/n6yhzb.jpg

http://i36.tinypic.com/2vi04z4.jpg

joi, 6 noiembrie 2008

Schimbare sau poate nu..........

Acum vreo 2 zile mi-a fost dat sa vad cum unele persoane, pe care le credeam mature, au ramas de fapt, aceeasi copii.......Inteleg ca iti place sa te joci cu cei din jur, dar ce te faci cand risti sa pierzi persoana iubita pentru a doua oara? Nu e vorba de mine, ci de un prieten la care tin :) Si nu pot sa inteleg de ce se leaga de persoanele pe care eu le cunosc si nu-mi spune mie in fata, daca are ceva de zis........Credeam ca s-a mai schimbat si el intr-un an de zile, ca i-a mai venit mintea la cap, dar nu........E acelasi om; deosebit in felul lui, insa, de multe ori aventura asta il poate cobori din Rai in Iad..........Ma intreb daca se va opri odata din a practica "sportul" asta....Vremea trece si oamenii ne surprind din ce in ce mai mult.........Cine stie ce va mai face pana la anu'..........Ciudat destin au unii............

duminică, 2 noiembrie 2008

Poate e doar un gand ratacit, insa.........

Orice sfarsit e un nou inceput; daca ieri lacrimile iti crestau sufletul, azi, priveste florile, animalele, Cerul si vei observa cum toate iti zambesc! Lasa in urma tristetea, ranile de iubire, rautatea, invidia oamenilor, totul! Uita momentele in care plangeai pentru el sau pentru ea, in care simteai ca inima ti se sparge in mii de cioburi negre si ca nimic nu va mai fi la fel……Clipele de nostalgie, dor, teama, neputinta, izolare, privirea inecata in lacrimi! Gata! S-a terminat!
De azi, vei incepe o noua viata, nu mai privi in trecut! Nu are sens; daca experientele anterioare te-au ajutat sa privesti viata cu alti ochi, inseamna ca ai iubit cu adevarat. Insa, vine o vreme cand trebuie sa te detasezi de tot ce ti s-a intamplat pana acum, sa iei cu tine doar sfaturile persoanelor la care ai tinut intr-adevar si sa pornesti, impreuna cu propriile forte pe un drum nou, necunoscut, dar plin de surprize placute!
Daca nu ma crezi pe cuvant ca viata ti se va schimba, atunci aplica legile atractiei: atunci cand gandesti pozitiv, lucrurile pot lua o intorsatura favorabila! Pare un cliseu, dar experimenteaza asta si apoi, spune-mi daca m-am inselat!
Lucrurile simple sunt cele mai placute, de ce sa te complici sau te framanti, cand te poti bucura de viata doar zambind persoanei de langa tine?
Asa ca, zambiti cand sufletul va plange, iubiti cand va simtiti parasiti de toti si daruiti tot ce aveti atunci cand cineva apare in calea voastra, cu lacrimi in ochi.
Si sa nu uiti niciodata un lucru: FIECARE DIN NOI ARE UN INGER PAZITOR, CINEVA ACOLO SUS ARE GRIJA DE NOI IAR LUCRURILE BUNE NI SE INTAMPLA ATUNCI CAND NE ASTEPTAM MAI PUTIN!

ZAMBESTE! UN ZAMBET SPUNE MAI MULT DECAT 1000 DE CUVINTE
!

sâmbătă, 1 noiembrie 2008

We are all just a bunch of strangers

I've seen you yesterday, I see you today, maybe i will be seeing you tomorrow.......It might sound awful, strange or funny, but no one cares about us more than we do. Why? Well, for instance let's say that you are feeling sick, you are on the street and everyone sees you. Maybe you want to scream for help, maybe you die, but none of them will help you . Sometimes, people is more mean than you imagine. Or maybe is just their own way of being.....We may never know......All I can say is : WE ARE ALL JUST A BUNCH OF STRANGERS

PLAY&WIN

La prima vedere, nu stiu cati dintre voi isi imagineaza ca acesta trupa este una romaneasca sau ca ei stau in spatele unor hituri precum "Alaturi de ingeri" sau "Kylie". Dar haideti sa o luam treptat; Play&Win este un proiect pus la cale de 3 baieti simpatici, cu chef de viata si foarte ambitiosi. Radu, Sebastian si Marcel au fost dintotdeauna pasionati de muzica, si astfel, intr-o buna zi, viata le-a intersectat drumurile si timpul a trecut foarte repede iar ei, dupa multi ani de muzica, s-au gandit sa aiba propriul proiect cu care sa iasa in evidenta. Au plecat din Alba-Iulia, increzatori in fortele proprii, au mai facut un popas prin capitala si au ajuns in final, la Constanta. L-au cunoscut pe Viorel (3SE) si dupa o perioada destul de scurta s-a format studioul Win Production. Curand, hiturile au inceput sa curga iar colaborarile nu lipseau: 3SE, Sistem, Cristina Rus, Catalin Josan, Andra sunt cativa din artistii ce le-au calcat pragul studioului si au ramas impresionati de talentul lor.
Sunt sigura ca proiectul Inna este foarte cunoscut la ora actuala. Ei bine, baietii de la Play&Win sunt "vinovati" pentru acest succes. Aici este doar o alta dovada a talentului lor. Restul, in puteti afla de aici http://playandwin.3sefan.net/

p.s.: baieti, sper sa nu va suparati pentru linkul publicat , va pupacesc :*:*:*

http://www.trilulilu.ro/seru_crazy_boy/0ec33cbbf22643

Intre GREU si DIFICIL

In seara asta, am avut de luat o decizie importanta pentru sufletul meu: trebuia sa ma hotarasc intre a merge la concertul lui David, de pe 11 decembrie, in Bucuresti sau sa raman acasa, pentru ca tot pe 11 decembrie, Fuego sau Paul cum imi place mie sa-i spun, va avea spectacol live, de colinde, la Casa Sindicatelor, in Constanta. In momentul de fata, cu un ochi plang, si cu altul rad. A trebuit sa renunt la ce ar fi putut insemna cadoul de ziua mea in capitala, concertul lui Bisbi, in favoarea lui Paul.........In cel de-al doilea caz, eu sunt implicata in regia spectacolului, trebuie sa apar pe scena, in fata a cateva sute de oameni si sa citesc un poem.......Paul stie deja de lucrul asta si nu as putea sa-l las balta acum, mai ales ca ne cunoastem personal de 5 ani si se bazeaza pe mine pentru spectacolul respectiv.....Mi-a fost greu sa renunt la venirea lui David in Romania, mai ales ca era prima data si sunt constienta ca o sa-l mai vad, cu putin noroc, poate peste 3 sau 4 ani, insa a trebuit sa fac acest compromis. Acum, de abia astept sa-l vad pe Paul dar ma simt in acelasi timp vinovata pentru absenta de la concertul lui David. Se pare ca de abia in momente de genul asta, realizez ca viata inseamna si mici sacrificii sufletesti.