o lume in care totul e posibil, atata timp cat balanta intre ratiune si simtire este la un nivel normal!
miercuri, 9 decembrie 2009
Ma doare........
Si imi vine sa tip........Trebuie sa decid intre prezent si viitor. Cel de aici (care nu a mai dat nici un semn de 3 zile) si cel de acolo. Ma doare ca trebuie sa fac asta. De ce? Pentru ca nu pot uita privirea celui din Resita, cand stateam pe plaja, in vara......Privirea aia patrunzatoare pe care doar un om indragostit o are......Imi e greu sa las in urma cuvintele ce imi spuneau ca trebuie sa ma simt ca o vedeta cand toti treceau pe langa mine, eu il tineam pe el de mana si toti ma priveau. Il simteam ca e fericit si mandru de mine, ca toti ma admira si ii placea asta. Mi-e greu sa sterg din memorie clipele in care il strangeam mana cand erau caini in preajma si el imi spunea "Gata, pui, stai linistita. Stiu ca atunci cand ma strangi de mana, iti este frica dar eu sunt langa tine si nu o sa patesti nimic." Apoi ma lua in brate si ma linistea. Seara in care mai aveam putin si adormeam in bratele lui, pe o banca, la aer.......Cum sa nu mai simt sarutul lui? Tandru, dulce, pasional, salbatic........O combinatie pe care inca o ador........Faptul ca ma alintam mereu si el ma accepta cu toate copilariile mele si capriciile......Nu e asa de simplu sa lasi totul in urma. A fost scurta perioada cat a stat aici, dar am trait momente unice.........M-am simtit protejata, iubita, respectata.....Am simtit ca traiesc cu adevarat si ca prind aripi. Azi mi-a dat beep si nu l-am vazut; dupa 2 ore mi-a dat mesaj "Neatza,pui. Kum ai dormit? Eu am dormit bn. Sa ai o zi minunata. take care. sweet kiss :*:*:*:* ". Nu i-am raspuns; mi-a venit sa plang, in schimb. M-a sunat apoi, pe la 4 si ceva. I-am vorbit rece si tot el mi-a spus "pui" la sfarsit. Eu nici macar un "te pup" nu i-am mai zis. Aseara, i-am urat nb, somnik pufos si il rog sa aiba grija de el. Mi-a raspuns "Nb, somnik dulce, vise mumoase. eu te tin in brate. take care. sweet kiss:*:*" Am izbucnit in plans........Si asa am si adormit........M-am trezit cu ochii umflati si fara chef de viata.........Doamne, cat tin la el..........Simt ca ma sufoc si nu mai am aer de atatea lacrimi........Dar trebuie sa renunt........E pentru binele meu si al lui........Imi este prea dor si sufar prea mult.........Nu mai suport.........Tot ce sper e sa ramanem prieteni, la sfarsit.........E un om mult prea bun si nu as vrea sa sufere..........N-as vrea sa stiu ca plange sau ii este rau.........Nu as suporta lucrul asta........O singura data am vorbit si a inceput sa planga, pur si simplu. Atunci mi-am dat seama ca omul de langa mine poate face orice, dar nu sa planga. Am simtit ca mi se rupe sufletul in doua si am inceput sa plang si eu..........E greu si deja imi este dor de el........Nu vreau sa-l fac sa sufere......Nu merita......
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu