Adio.........

A fost frumos.......Se va termina in curand.......In ultima vreme nu mai suna ca inainte, gaseste scuze, vorbim cel mult 20 de minute pe zi, noi care vorbeam si 3 ore la telefon......Meciurile au devenit mai importante de urmarit decat faptul ca vreau sa vorbesc cu el si imi este dor.....Sau faptul ca este cu prietenii sau ca s-a enervat pe mama lui 4 ore si ca din cauza asta nu m-a sunat inapoi, asa cum a spus......L-am rugat sa mai intre pe mess, sa ne vedem si noi, sa mai vorbim......In seara aia a plecat la un prieten, sa joace carti........Nu i-a pasat......Acum inteleg de ce saptamana trecuta mi-a spus sa nu ma supar daca el va gasi pe cineva si imi va spune......Probabil ca pregatea terenul pentru vestea cea mare.......Inca nu mi-a zis nimic si azi, cand tot eu l-am sunat, mi-a spus sa nu ma gandesc la prostii cand i-am reprosat toate chestiile de mai sus......Mi-a raspuns ca el este sigur de faptul ca eu ma gandesc aiurea si i-am spus ca poate nu e asa de sigur de asta, poate ca nu ma gandesc chiar aiurea; si, in plus, chiar el a spus saptamana trecuta ca fiecare face ce vrea, ca viata merge inainte si el nu ma poate tine pe loc, nu? Si atunci? Ce rost are sa continui? Nu cred ca el isi va lasa mama acolo, singura si somera in Resita si isi va lua viata in maini pentru a veni aici.......Azi m-a mai sunat de 2 ori. Inca ma alinta "pui" sau "puiut"......Eu vorbesc rece si distant. Nu ma intreaba ce am. Acum 2 zile am dat de un tip de aici, aproape de Cta si i-am spus de el; pentru ca vorbim orice. Mi-a spus ca se bucura pentru mine, ca este intocmai ce aveam nevoie si ca cine stie ce iese din asta.......M-a surprins raspunsul lui; nu parea atat de afectat.......Ba mai mult, parca ma impingea in bratele lui.......Iar eu, i-am spus acum 2 seri ca o sa vin la el in vacanta asta de iarna. S-a bucurat, dar am simtit ca nu mai este acelasi sentiment intens I-am spus ca imi este dor de el si de abia astept sa-l vad iar ; nu mi-a raspuns in nici un fel la chestia asta, nu stia cum sa faca sa vin mai repede acolo......Cui nu i-ar conveni doua persoane,nu? M-a sunat mai devreme si m-a intrebat de ce sunt nervoasa.....Iar eu plangeam, nu eram nervoasa.....Inainte isi dadea seama cand plang si cand sunt nervoasa. Acum, se pare ca nici macar asta nu mai e in stare sa o faca......Si ma doare, pentru ca a fost prima persoana care m-a facut sa am iar incredere in oameni, in barbati; m-a acceptat asa cum sunt si chiar daca am stat putin timp impreuna, m-am simtit iubita si apreciata pentru ce sunt in sufletul meu si nu pentru sanii mei sau buze.........Ma doare.....Nu ma vedeam fara el pentru mult timp de acum incolo, dar asa a fost sa fie.......Viata merge mai departe, vorba lui......Ma doare ca am tinut la el si inca mai tin. In loc de o rana, acum sunt doua in sufletul meu........Si nu e usor, dar va trebui sa renunt la el, in final. Am simtit grija unui barbat, inca il iubesc si nu va fi usor sa trec peste asta......Poate vom ramane amici........Habar nu am.........Si cel mai tare ma doare ca pe 11 decembrie este ziua mea, pe 24 este a lui si pe 27 isi serbeaza ziua de nume........Va fi a 20-a aniversare a mea cand nu am pe nimeni langa mine.........Si e al naibii de dureros.........