Miss you like hell..............

In seara asta am plans, plang si acum, de fapt. Si nu mi-e rusine sa o spun. Plang de vreo doua ore si ceva. Nu ma pot opri. Plang pentru ca imi lipseste al naibii de mult, pentru ca nu am nici o siguranta, plang pentru ca urasc faptul ca locuieste in Resita si nu in Constanta, plang pentru ca sunt sanse sa nu avem un viitor impreuna, plang pentru ca as da orice sa fiu in bratele lui, plang pentru ca mi-e dor sa-l vad, sa-l stiu langa mine, sa-i simt prezenta, sa ma simt in siguranta langa el. Plang pentru ca oamenii ca el sunt rari si nu vreau sa-l pierd. Plang pentru ca incet, incet incearca sa ma obisnuiasca cu ideea faptului ca relatia nu va mai fi atat de puternica atunci cand va pleca in Germania. Plang pentru ca  mi-e teama pentru echilibrul meu interior, plang pentru incertitudinea zilei de maine, plang pentru viata mea interioara, plang din cauza vietii asteia care imi daruieste un om extraordinar si apoi mi-l ia, incetul cu incetul. In seara asta mi-a zis ca voi mai intalni si altii, poate mai buni decat el. Posibil, dar ca el nu voi mai gasi. Un om care sa aprecieze ce am in suflet, sa ma inteleaga asa cum a facut-o el si sa aiba atata grija de mine.......Nu, nu ne-am despartit, dar la cat de relativ e totul.....Si stii ce e cel mai trist? Ca nu-mi doresc sa-l pierd vreodata.......Plang pentru ca viata asta e ironica. Toate persoanele pe care le-am placut, nu m-au vrut. Toti cei care m-au placut, nu i-am vrut eu; nu mi-au placut mie. Cu el pot spune ca am avut noroc. Plang pentru tot ce mi se intampla acum. Plang pentru ca imi lipseste enorm, pentru ca am devenit dependenta de afectiunea lui, plang pentru ca nu stiu daca il voi mai vedea pana cand va pleca in Germania, plang pentru ca mi-e dor de sarutul si mangaierea lui. Plang pentru ca imi este si imi va fi dor de el.