DA si NU

Ma poti acuza de infantilism, ca iti vreau binele, ca sunt naiva uneori, ca ma enervez repede, ca sunt vulcanica si imi place sa rad mult, ca sunt zapacita si extremista, ca poate sunt depresiva si plang repede (cateodata), ca nu am atat de mult experienta ca tine si uneori nu am chef sa te inteleg si te calc pe nervi, ca pot plange si rade in acelasi timp, ca te bat la cap si te ranesc (fara sa vreau), ca sunt un copil rasfatat care nu stie ce inseamna sa munceasca pe rupte, ca sunt fitoasa daca nu imi place mirosul cailor sau nu ma adaptez la fiecare persoana in parte, ca imi plac pitonii si reptilele in general, ca vorbesc ca un copil mic si alintat, ca am prea multe cosmetice si sunt innebunita dupa Jack Black si David Bisbal, ca sunt prea posesiva si geloasa,ca am principiile mele in viata si uneori iti tin teorie pe tema educatiei, ca vreau sa te schimb, daca iti spun sa nu mai fumezi atat de mult sau sa mai slabesti un pic, ca este spre binele tau, ca nu stiu sa dansez o sarba, ca merg in locuri in care se mananca bine dar si preturile sunt la fel, ca ma imbrac foarte colorat sau in combinatii ciudate si nu ma intereseaza ce spune lumea, ca fac ce simt atunci cand simt si nu tin cont de reactii, ca imi place sa ma catar pe cele mai periculoase stanci/diguri si sa fac poze pe varfuri, cu bratele larg deschise, ca imi place verdele si nu albastrul, ca nu stiu nici un jucator de la Steaua in afara de Banel, ca sunt rebela si incapatanata, ca am citit tot ce se poate de Coelho si carti de genul asta, ca visez prea mult uneori si sunt directa, spunand totul in fata, fara sa-mi pese, ca te atac fara sa intreb inainte, ca asa imi e firea, impulsiva, dar NU ma poti acuza ca tin la tine si fac totul sa ne fie bine, ca uneori gandesc mai matur decat ai vrea si poate nu-ti convine, ca insemni enorm pentru mine si stii prea bine asta, ca ti-am trimis din tot sufletul cadourile respective, pentru ca asa am simtit si am vrut sa te stiu zambind. De toate astea te pot acuza eu: ca nu-ti pasa, ca te porti aiurea si totul e relativ in momentul de fata. Te pot acuza de instabilitatea creata intre noi si de toate serile in care am adormit trista sau poate plangand, din cauza ta. Si tu ai multe defecte, nu sunt cea vinovata tot timpul. Diferenta e alta: eu recunosc (desi nu-mi place sa fiu vulnerabila in fata ta si o stii) mai mereu, tu-de prea putine ori. Si in final, tot eu sunt apar ca cea orgolioasa. Hmmmm.........Ma intreb ce-ti va trece prin minte daca vei ajunge din greseala pe blogul meu. Oare vei incepe sa reflectezi la faptele tale sau ma vei acuza in continuare pentru toate greselile mele, care, intre noi fie vorba, au fost determinate in mare parte de tine?