duminică, 3 octombrie 2010

Sunt aici

Azi dupa-amiaza te-am sunat. Tu nu ai dat nici un semn de viata. Tocmai ce ajunsesei acasa. Intre timp, telefonul m-a anuntat ca o sa raman fara baterie. Am apucat sa te intreb daca esti bine, pentru ca ai o voce trista, ce ti s-a intamplat. Mi-ai spus ca esti bine, doar un pic obosit. Apoi, mi s-a inchis telefonul. Nu te-am crezut ca esti doar obosit, vocea aia nu apartine unui om ce este doar un pic obosit. Esti suparat, e mai mult decat oboseala. Nu ma poti minti, cunosc acel ton al vocii, care doar incearca sa salveze aparentele. Mi-am deschis telefonul si ti-am trimis un mesaj; ti-am zis ca sunt langa tine, orice s-ar intampla. De fapt, tu stii foarte bine ca as face orice pentru tine. Ti-am zis asta :) Nu mi-ai raspuns. Probabil ca ai adormit. Te-ai inchis in tine si vei iesi la lumina atunci cand se va fi terminat totul. Te inteleg; stii ca daca imi spui ce ti se intampla, ma panichez si imi fac griji. Sanatatea mea nu este foarte buna; esti constient de asta, probabil ca vrei sa ma protejezi. Asa cum m-ai rugat de 3 ori sa nu mai plang, atunci cand nu m-am putut abtine sau m-ai luat in brate cand m-ai vazut plangand, mi-ai sters lacrimile si ai fost langa mine. Preferi sa ma tii departe de grijile si framantarile tale; stii ca le am si eu pe ale mele, ce sens are sa ma impovarezi si cu ale tale? Poate nu este cea mai buna atitudine pe care o poti avea, dar te inteleg. Te voi lasa in pace, sa-ti pui gandurile in ordine. O sa am rabdare. Dar nu uita ca sunt si voi fi mereu aici. Mereu langa tine; mereu impreuna :) Te iubesc.

4 comentarii:

Pifuneata spunea...

Cat de frumos Silvia:) Ma bucur pentru voi, pentru dragostea voastra. Va fi bine stai linistita!

silvia spunea...

Pifu, (pot sa-ti spun asa, nu?, suna scumpic si dulce :D) si cand te gandesti ca ne despart 800 de km.....Pare incredibil,nu? Sunt fericita ca te bucuri pentru noi si tot ce traim; de fiecare data cand citesc comentariile tale, imi dai o energie pozitiva fantastica! :*

Pifuneata spunea...

@Silvia ma bucur sa aud asta...Inca mai am forta si energie pozitiva, cred ca pana la urma tine de noi ca oameni sa fim optimisti. Si mai cred ca sufletul este un izvor nesecat de lumina, forta, iubire si speranta.

Si da, poti sa-mi spui pifu...e foarte dulce:) Multumesc...

silvia spunea...

>:D< :*