marți, 8 decembrie 2009

Adio.........

A fost frumos.......Se va termina in curand.......In ultima vreme nu mai suna ca inainte, gaseste scuze, vorbim cel mult 20 de minute pe zi, noi care vorbeam si 3 ore la telefon......Meciurile au devenit mai importante de urmarit decat faptul ca vreau sa vorbesc cu el si imi este dor.....Sau faptul ca este cu prietenii sau ca s-a enervat pe mama lui 4 ore si ca din cauza asta nu m-a sunat inapoi, asa cum a spus......L-am rugat sa mai intre pe mess, sa ne vedem si noi, sa mai vorbim......In seara aia a plecat la un prieten, sa joace carti........Nu i-a pasat......Acum inteleg de ce saptamana trecuta mi-a spus sa nu ma supar daca el va gasi pe cineva si imi va spune......Probabil ca pregatea terenul pentru vestea cea mare.......Inca nu mi-a zis nimic si azi, cand tot eu l-am sunat, mi-a spus sa nu ma gandesc la prostii cand i-am reprosat toate chestiile de mai sus......Mi-a raspuns ca el este sigur de faptul ca eu ma gandesc aiurea si i-am spus ca poate nu e asa de sigur de asta, poate ca nu ma gandesc chiar aiurea; si, in plus, chiar el a spus saptamana trecuta ca fiecare face ce vrea, ca viata merge inainte si el nu ma poate tine pe loc, nu? Si atunci? Ce rost are sa continui? Nu cred ca el isi va lasa mama acolo, singura si somera in Resita si isi va lua viata in maini pentru a veni aici.......Azi m-a mai sunat de 2 ori. Inca ma alinta "pui" sau "puiut"......Eu vorbesc rece si distant. Nu ma intreaba ce am. Acum 2 zile am dat de un tip de aici, aproape de Cta si i-am spus de el; pentru ca vorbim orice. Mi-a spus ca se bucura pentru mine, ca este intocmai ce aveam nevoie si ca cine stie ce iese din asta.......M-a surprins raspunsul lui; nu parea atat de afectat.......Ba mai mult, parca ma impingea in bratele lui.......Iar eu, i-am spus acum 2 seri ca o sa vin la el in vacanta asta de iarna. S-a bucurat, dar am simtit ca nu mai este acelasi sentiment intens I-am spus ca imi este dor de el si de abia astept sa-l vad iar ; nu mi-a raspuns in nici un fel la chestia asta, nu stia cum sa faca sa vin mai repede acolo......Cui nu i-ar conveni doua persoane,nu? M-a sunat mai devreme si m-a intrebat de ce sunt nervoasa.....Iar eu plangeam, nu eram nervoasa.....Inainte isi dadea seama cand plang si cand sunt nervoasa. Acum, se pare ca nici macar asta nu mai e in stare sa o faca......Si ma doare, pentru ca a fost prima persoana care m-a facut sa am iar incredere in oameni, in barbati; m-a acceptat asa cum sunt si chiar daca am stat putin timp impreuna, m-am simtit iubita si apreciata pentru ce sunt in sufletul meu si nu pentru sanii mei sau buze.........Ma doare.....Nu ma vedeam fara el pentru mult timp de acum incolo, dar asa a fost sa fie.......Viata merge mai departe, vorba lui......Ma doare ca am tinut la el si inca mai tin. In loc de o rana, acum sunt doua in sufletul meu........Si nu e usor, dar va trebui sa renunt la el, in final. Am simtit grija unui barbat, inca il iubesc si nu va fi usor sa trec peste asta......Poate vom ramane amici........Habar nu am.........Si cel mai tare ma doare ca pe 11 decembrie este ziua mea, pe 24 este a lui si pe 27 isi serbeaza ziua de nume........Va fi a 20-a aniversare a mea cand nu am pe nimeni langa mine.........Si e al naibii de dureros.........

3 comentarii:

andrar spunea...

imi pare rau.e greu cu relatii la distanta.si eu am patit exact.si la mine s'a intamplat la fel.si el m'a impins in bratele altuia.atunci cand imi zicea imi dadea de inteles ca nu'i pasa....asta pana cand m'a vzt cu acel EL....va veni si timpul ca tu razi si sa fii fericita....exact cum mi'ai zis si mie...il iubesti dar il vei uita...incet incet...adik se va duce sentimentul...

silvia spunea...

Curios e ca ma simt ciudat....Intr-un fel, nu-mi vad viata fara el, inca face parte din ea si ma doare sa renunt la persoana lui, e ca si cum mi-as impune intr-un fel, chestia asta.......Ma simt ratacita fara el; dar in acelasi timp, eliberata :) Parca as eu vinovata de tot ce se intampla si sufar pentru ca nu vreau sa-l ranesc; e baiat bun si educat, mereu atent la starea mea de spirit, intelegator, bland....insa, am ajuns la stadiul in care vreau mai mult de atat si nu mai suport f bine distanta asta, scuzele lui si faptul ca eu trebuie sa inteleg mereu atunci cand se uita la un film, meci, iese cu prietenii, ii este somn iar eu il rog sa mai vb si noi pe mess,sa-l vad pe web pt k mi-e dor de el.....I-am reprosat toate astea mai devreme si practic, eu picam oarecum vinovata daca el se certa cu prietenii daca nu se vedeau si faze de genul asta....Imi pare rau pentru el, sincer, mai ales ca m-a facut sa vad dincolo de fizicul unui om, sa-i iubesc sufletul si felul de a fi; ma doare sa renunt la el, insa viata mea trece si poate ca dau cu piciorul unor alti baieti buni din cauza unei relatii fara viitor,pe undeva....Sincer, multumesc mult de tot pentru incurajare, sper sa ai gura aurita si sa mi se implineasca dorinta cea mare :) :*

andrar spunea...

sa stii ca eu chiar am gura aurita...pana acum ce am spus despre altii s'a indeplinit asa ca ;)...si cu privire la el...nu te mai agita atat,nu face bine....trateaza'l la fel...