marți, 15 decembrie 2009

Senin

Afara ploua; azi dimineata m-am simtit ciudat din cauza asta. Mi-era frig, m-am dus sa pap o pizza cu prietena mea :) La un moment dat, am inceput sa vorbim noi despre relatii la distanta si tot felul de chestii asemanatoare. Mi-a spus ca se mira cum de noi rezistam inca :) Sincer, nici eu nu stiu; poate faptul ca mai sunt inca multe lucruri de aflat unul despre altul, poate micile gesturi de zi cu zi........Habar nu am:) Dar stiu ca ne este bine asa; mergem inainte. In ultima vreme ne-am tot certat, am discutat multe si am realizat ca, in ciuda tuturor, a ramas langa mine. Si toata lumea este surprinsa. Chiar si eu, uneori. Oare am gasit, in sfarsit, omul care imi ofera siguranta interioara de care am nevoie? Este el cel care ma va face mereu sa zambesc? Inca nu am aflat. Sau poate ca da, doar pe jumatate. Dar stiu sigur ca sunt linistita, cu zambetul pe buze, chiar daca afara inca mai ploua :)

p.s: am vorbit cu puiutul meu mai devreme; m-a sunat. La el ninge de ieri dupa-amiaza; acum s-a udat la picioare, dar in rest este bine. Ce n-as da sa fiu si eu la munte acum.....

http://www.youtube.com/watch?v=rF9QEdVpZxU&feature=related

2 comentarii:

Irenne spunea...

Distanta? Eu nu sunt prea sigura. Din punctul meu de vedere, sa fiti voi exceptia de la regula. Dar distanta, in opinia mea, distruge tot, pentru ca orice lucru teoretic are nevoie de sustinere practica.

silvia spunea...

Ai dreptate, distruge insa amandoi suntem constienti de asta si luptam cu distanta, indiferent cat de greu ne-ar fi. Mergem inainte si suntem optimisti. Inca. :)