sâmbătă, 1 mai 2010

Vom ramane mereu in sufletul celuilalt

Am vorbit aseara cu cel pe care il voi pastra mereu in sufletul meu, indiferent de ce mi se va intampla. A devenit confidentul meu. Aveam nevoie de un astfel de om. Ma bucur ca am ramas prieteni; sau cel putin cunostinte. Da, mi-a facut rau la un moment dat, dar l-am iertat. Nu as putea sa fiu vreodata suparata pe el, ar insemna sa ma supar pe mine. E genul de om pe care il intalnesti o singura data in viata, daca ai noroc. Eu l-am intalnit, dar nu a fost sa fie al meu :) Cu toate astea, ne vom pastra unul pe altul in suflet. Imi face bine sa vorbesc cu el, desi va ramane mereu o rana deschisa in inima mea.

Niciun comentariu: