luni, 19 aprilie 2010

Suntem bine? Nu stiu......

Pana la urma s-a dovedit ca a dormit cam 24 de ore. Avusese o saptamana grea, stiam asta ca mi-a zis. Iar se pune problema increderii. E al naibii de greu sa-l cred asa cum vrea el. Spun ca il cred, dar stim ca nu este asa. Uneori, imi vine sa renunt de tot la el. Se plange ca s-a ingrasat si cand i-am zis sa-si faca niste analize, ca poate s-a declansat cine stie ce, pe fond de stres, a spus ca nu are nimic, ca stie el sigur. Il urasc in momentele astea. E asa de greu sa inteleaga ca ii vreau binele? Mda, e foarte incapatanat (capricornii astia iti mananca ficatii uneori) si tot ca el o sa faca. Fumeaza si tuseste. L-am rugat sa nu mai fumeze un pachet pe zi; cheltuie 3 milioane pe luna doar pe tigari si situatia lui materiala nu este chiar roz, dar nu intelege. Mi-a zis "Pui, cand m-ai cunoscut, stiai ca fumez. Acum de ce vrei sa ma schimbi?" I-am spus ca nu este vorba de schimbare, ci de sanatatea lui. De altfel, in cazul meu, daca racesc ma trezesc cu o teorie de parca ar fi mama. El poate pati de toate, eu,nimic. Stie ce probleme de sanatate am si nu vrea sa ma stie bolnava, dar eu trebuie sa il stiu ca tuseste si se tot plange ca il doare spatele sau coloana. Pai kilogramele in plus fac rau,nu? Daca ar fi langa mine, l-as lega de maini si de picioare, as chema un taxi, l-as baga in portbagaj si l-as duce la primul laborator de analize pe care il intalnesc,numai sa stiu ca este ok. Isi bate joc de sanatatea lui si crede ca e "Batman". Nu e omul perfect, pentru ca asa ceva nu exista, dar stiu ca ii pasa de mine, ca incearca sa-mi corecteze defectele, atat cat poate. Da, si eu sunt incapatanata, dar incerc sa ma "vindec", cu toate ca e destul de greu si mereu fac aceleasi greseli. E o relatie cu bune si cu rele, dar sunt fericita ca ii simt grija in fiecare zi. Chiar i-am zis aseara ca sunt happy pentru ca il am. N-a zis nimic, doar a zambit si mi-a spus "Noapte buna". Ce sa inteleg din raspunsul asta? Uneori, il simt rece. Oare asa reactioneaza barbatii cand te porti mult prea frumos cu ei? Habar nu am. Faptul ca nu e cu mine, fizic, ingreuneaza si mai mult lucrurile.....Daca as sta si as face o analiza a lucrurilor pana acum, eu as avea mai multe bile negre decat el. Poate ca sunt si un pic mai mica decat el, ca varsta. Nu am atata experienta si poate ca nu-l inteleg asa cum vrea el, dar stie ca inseamna mult pentru mine. Nici eu nu ma mai inteleg uneori. Nu vreau un om perfect, dar macar sa ia in considerare ce-i spun si eu.....Daca uneori am senzatia ca e iritat sau plictisit, il intreb daca a patit ceva. Reactia lui: eu am presupus toate astea si de unde si pana unde am ajuns la concluzia asta, ca el este bine si nu are nimic (chiar daca uneori stiu ca nu este asa). Ii spun ca mi-am dat seama din vocea lui si vreau sa stiu ca este ok. Si iar ies discutii ca eu presupun si ca el s-a saturat de prostiile astea. Nu-mi mai da mesaj dimineata si ma trezeste. Se pare ca ma lasa sa dorm. Frumos.....doar ca imi place sa ma trezeasca dimineata, si stie asta. Am impresia ca e doar un joc prost, in care el ia totul in serios sau nu-i pasa de nimic, uneori. Iar eu fac tot ce pot sa aiba moralul la un nivel cat mai ridicat si sa-l stiu mereu zambind. Il iubesc, dar nu la fel ca cel din trecut. Sunt doar sentimente puternice si atasament, mai bine zis. E refugiul meu; chiar i-am zis intr-o seara, acum multa vreme, ca este darul meu de Sus. A ramas impresionat. Nu se astepta la asemenea cuvinte. Si totusi, am vorbit cu o prietena foarte buna de-a lui, din grupul lor si am intrebat-o daca este vreo diferenta intre omul dinaintea mea si cel de acum. Mi-a raspuns afirmativ; e schimbat, e altul, mult mai linistit. O alta prietena i-a spus ca este schimbat in bine, mult mai vesel si echilibrat, alt om si ca de multa vreme nu l-a mai vazut asa. Fara el nu este petrecerea completa, cei din jur nu rad la fel de mult si nu sunt asa de bine dispusi. Are obiceiul de a face farse si vrea sa-i stie razand pe cei dragi. Sincer, nu ma vad fara el pentru mult timp de acum incolo; mi-am gasit echilibrul, dar uneori imi papa ficatii rau de tot si nici nu mai stiu ce sa cred.......

5 comentarii:

Andra spunea...

Uofff, barbatii astia...la asta se pricep cel mai bine, sa ne pape ficatii, vorba ta. ;))

intre bine si rau spunea...

Silvia , draga mea, scumpa mea, te stresezi prea tare si o sa faci riduri , frumoasooooooooo!!! Regula nr 1: Nu-ti mai pune atatea intrebari retorice(ori i le pui lui, ori nu le pui deloc). Regula 2: Totul tine de destin,take it easy(daca e sa va iubiti, va veti iubi, indiferent ca iti faci griji,indiferent ca nu) . Si un mic sfat : Fa-te medic...asa vei putea sa-i faci tu singurica analizele, fara sa-l mai bagi in portbagaj....nah....;)

silvia spunea...

Andra-cam asa e:P

Catalina-mi-a placut sfatul tau:)) dar urasc medicina:P ai dreptate,sincer:)

intre bine si rau spunea...

Credeam ca ai disparut :)) Ca tare greu da lumea de tine, Silvia....Cand mai povestesti cate ceva....asa....in stilul tau ucigas?? :) Astept cu nerabdare..:)

silvia spunea...

:)) uite acum vreau sa scriu ceva:D